Jurnal de pescar: 2009

Jurnal de pescar

Am fost cu vecinul meu la pescuit si cu sotia lui, (el s-a mutat deabia acum citeva saptamini pe strada mea care acum e iar locuita la potential maxim, erau pina in vara asta 4 case de vinzare, acum s-au vindut toate..poate criza e de vina ca le-a ieftinit, )..este vorba despre vecinul meu care este zidar si care mi-a turnat cimentul in grădiniţă.

Atunci am stat de vorba despre pescuit si m-a invitat sa particip si eu la o partida de pescuit cu el si sotia lui... si cum eu nu ma las invitat de doua ori cind e vorba de pescuit am primit cu placere. a doua zi ne-am imbarcat cu lansete si bagaje si am plecat... se vedea ca a venit toamna, vintul sufla mai hotarit iar frunzele erau deja in culorile toamnei peste tot prin toti copacii...

Drumul catre Mures era tare prafuit, si parca nu se mai sfirsea, numaram curbele, sint exact 14..

apoi apare in toata splendoarea lui Muresul... Muresul era tare scazut, e un rai pentru braconieri, acestia merg pe malul lui si unde stiu ca sint gropanele de la fostele balastiere dau cu o grebla plina de cirlige si ii agata, e trist dar din pacate adevarat acele "hîţe" cum sînt numite , sint adevarate arme de distrugere in masa a pestilor.

Vecinul meu a ales un loc acesibil mie, unde apa era foarte mica, practic puteai trece Muresul in picioare si nu trecea apa mai sus de mijloc...

.. dar e normal tinind cont ca cel putin in zona mea nu a plouat cam de 3 luni deloc, deloc... ( ieri a cazut o ploaie marunta si deasa, dar desi a cazut aproape toata ziua cu mici pauze, praful pe strada nu s-a udat complet, decit deasupra putin) ... prin apa se puteau vedea cirduri de pestisori mici de specie incerta.

Putin mai departe de noi am vazut o piatra mare, si mi-a caşunat mie ca as vrea sa stau pe ea, am si o explicatie logica si anume ca din carucior nu pot lansa bine datorita spatarului,iar jos nu aveam cum sta aici deoarece era namol, si pamintul uscat era prea departe de mal, asa ca vecinul meu a plecat si mi-a adus cu chiu cu vai ditamai bolovanul :)

Le-am spus ca o sa pierdem vremea de pomana si nu o sa prindem nimic din cauza ca in apa asa limpede si mica nu prea vad eu capturi cit de cit, au fost altii si mai specialisti decit noi si s-au intors cu juvelnicul gol, vecinul si vecina au ris si s-au apucat sa faca monturile, eu îi priveam cu curiozitate deoarece pareau prea increzatori si nu stiam dece...

Au luat un fir si pe el au pus multe bilute de plumb, cam 10 - 12 apoi la circa 50 cm au atasat un cirlig nr. 12 si in el au pus o jumatate de rîmă roşie, trasa pe cîrlig de jumate apoi au scos prin ea virful cîrligului afara, a lansat si dupa ce a ajuns plumbul cu momeala aproape pina pe malul celalalt a inceput sa recupereze usor... si cind zic usor chiar asta si este... adica mulina asa milimetru cu milimetru, cind a ajuns montura la mal de cirlig era deja aninat un peste :) ... cind l-am vazut nu mi-am putut opri o exclamatie de uimire, era un Gobio , acestor pestisori li se spune şi porcuşori, si au o carne foarte gustoasa, din pacate nu cresc prea mari, maximum 12 cm, asa ca cel prins de vecina mea era echivalentul unui somn de 100 kg...

Am fost sigur ca reusita a fost pur si simplu din intimplare, asa ca i-am zis ca am serioase indoieli ca va mai scoate altul in acelasi mod...

vecina mea Lili a schimbat jumătatea de rîma, a lansat... a recuperat încet...încet şi voila....

.. al doilea Gobio a aparut :) ... Nu m-am lasat mai prejos, am facut si eu imediat montura minune, si am procedat la fel... am lansat ... am inceput sa recuperez uşor...

si cind a ajuns montura la mal Gobio era deja in cirlig ...

am prins vre-o 10 bucati la fel si vecinii mei, vecina mea a stabilit si un record personal cu 22 de porcusori prinsi in 40 de minute pescuind si pentru sotul ei care s-a incapatinat sa pescuiasca la somn si care nu a prins nimica, nimicuţa :), pe cei sub 10 cm i-am eliberat, înafara de ciţiva care aspirasera cîrligul pur si simplu si care nu ar mai fi trait dupa eliberare :( .... apoi am mai stat, am mai facut poze, ei s-au mai hirjonit, am mai baut o bere, si am plecat acasa, a fost ce-a mai reusita partida de pescuit din anul acesta, nu mai pescuisem la Gobio

niciodata si nici nu mai prinsesem inainte, e un pescuit tare ciudat mai ales pentru mine care nu mai pescuisem in stilul asta niciodata, plumbul greu care te ajuta sa lansezi departe iti ia ori ce sansa de a simti cind prinzi pestele, acesta se si misca foarte putin, nada cu cirligul care se tireste pe fund exclude practic obletii care inghit mai ales hrana de la suprafata apei si de la mijlocul ei la pescuitul cu pluta, asa ca pescuitul la Gobio este unic, se face cu mult succes in apa mica deoarece porcusorii stau in apa mica stiind ca in aceasta nu au acces pradatorii si se simt mai in siguranta.

Ajunsi acasa am curatat pestisorii de intestine fara a le taia si capul, am pregatit o mămăliguţă, am facut un mujdei din usturoi pisat amestecat cu zeama de lamîie si sare, si unul din usturoi pisat si iaurt ( fiecare ce a vrut ) am dat porcusorii prin făină de mălai şi i-am prajit în baie de ulei de palmier pina au devenit usor crocanti si oasele s-au topit, apoi i-am mîncat cu mare pofta, si pentru ca peştele e blestemat sa innoate si dupa ce e inghitit le-am oferit bere din belsug, in tot acest timp incercind fara succes sa atrag si pe vecinul meu in tagma bautorilor de bere fara alcool :) ... a fost super, porcusorii sunt deliciosi, si spre deosebire de alte specii intens pescuite, ei inca exista in numar mare... erau mereu acolo..eu am aflat abia acum :)

Cred ca aceasta a fost ultima partida de pescuit pe anul ăsta...însa a fost una foarte reuşită !

Etichete: porcusorii, vecini 0 comentarii |

Vremea Orange Voda

Jurnal de pescar

In tara lu' peste , in judetul lu' peşte, in comuna lu' peste, condusa de primarul lu peste totul e minunat, libertatea e totala, de lege nu a auzit nimeni, oamenii sint foarte ocupati, unii fura, unii distrug, si unii se fac ca nu vad nimic :(

aproape fiecare are ce-l putin una din aceste indeletniciri, ... si tocmai pe timpul acesta eu m-am trezit sa merg la pescuit, ...rusine sa-mi fie.

Dinainte cu 2 zile am vorbit cu cineva sa ma duca cu o masina, am facut rost de cort, si totul a fost ok, am vorbit si cu 3 prieteni sa mergem sa fim mai multi, mi-au promis si ei ca vin,

asa ca Simbata dimineata m-a trezit celularul pus sa ma sune la ora 7, am auzit prin somn melodia...

- Sculati voi oropsiti ai sortii

Voi osinditi la foame sus...

Asa ca m-am trezit, m-am inchinat, dupa obicei cravatei mele de pionier cu margini tricolore , roasa de molii pe margine, si am purces sa imi pun in rucsacuri si plase ceea ce am, intre timp prietena mea isi pornise filtrul de cafea si mirosul de Jackobs umpluse toata bucataria :)

afara cerul era senin, si pasarelele cintau prin copaci semn ca toata ziua va fi vreme frumoasa, dupa ce am gustat 2-3 felii de piine de casa cu salata de vinete, un ochi de ou cu salata de rosiii si castraveti si 2 şnitele din portia pentru Mures,

( ca asa maninc eu cind plec undeva.. frugal ) am dat telefon dupa masina , aci pauza, telefonul era inchis, apelez la varianta ajutatoare si sun un prieten care sa mearga la sofer, dar si aici telefonul inchis, atunci sun pe ceilalti "amici" la unu raspunde maica-sa si zice ca el inca doarme si ea nu-l trezeste ca face urit cind e trezit,

cind sa sun la celalalt imi zice o tanti(care locuieste in celularul meu ) - Creditul D-voastra este insuficient pentru a apela acest numar ! asa ca ma vad deodata ramas singur, si fara masina, ii spun cruda veste si prietenei mele, si hotarim sa mergem doar noi, problema era ca nu aveam cum sa caram noi atita amar de calabalic cit aveam, si atunci am inceput sa taiem de pe lista unele piese, cortul l-am taiat primul :(.. apoi altele si altele, si de abia pe la ora 10 am ajuns sa plecam de acasa, cind am ajuns pe drum era deja cald bine, problema este ca la Mures nu e greu sa ajungi, e greu sa ajungi la apa, cindva de mult pentru a proteja culturile s-a ridicat un munte de pietris in malul apei si e imposibil pentru cineva sa ajunga la el...

asa ca am mers cam 3 km sa ajungem la un loc unde au fost lasate niste intrari pe unde mergeau ciobanii cu oile la apa si oamenii din localitate cu vitele, loc pe unde intru eu de obicei la Mures, cind am ajuns insa aici, am avut alta surpriza neplacuta :( Un nemernic a golit chiar in acel loc o gramada de moloz si gunoaie si nu mai aveam cum sa trec...

asa ca am facut o sedinta cu prietena mea si am hotarit sa mergem putin mai departe poate vom avea noroc acolo...insa si mai departe situatia nu era mai roz :( trecerile spre Mures unde era cit de cit spatiu fusesera toate umplute cu moloz si gunoaie..

Totusi nu ne-am dat batuti si am gasit la prima balastiera, care nu mai functiona de tare mult timp un loc pe unde am reusit sa ma apropi de apa, insa locul era aiurea rau, drept dovada era si faptul ca nu era nici un pescar pe toata zona, de pe acel loc se scosese tot balastrul, asa ca Muresul se lateste in acel loc cam de 4 ori, si apa are doar 25 - 30 de cm adincime, asta face ca pe aceea portiune inafara de pestisori mici mititei sa mai fie doar cite unu doi obleti rataciti :) asa ca mi-am montat sculele si o musca in care aveam eu incredere, si am inceput sa lansez musca pe apa...

am incercat fiecare musca timp de o ora, si am reusit sa prind in termen de 7 ore 3 obleti cu doua tipuri de musca artificiala, in timp ce Zefi scotea la obleti unul dupa altul la viermisor rosu, cred ca a prins peste 20, pina s-a plictisit apoi a abandonat, si a privit doar peisajul :) eu cind l-am prins pe primul am fost cel mai fericit om de pe planeta, ce vreti..era prins cu musca facuta de mine :))

cind eram eu cu pescuitul in toi, am auzit o bubuitura.. apoi inca una, dupa asta m-am dumirit... deasupra apei zburau prigorii care prindeau insecte, iar peste Mures de locul unde eram eu un nemernic si un cretin impusca la ele fara mila, asa ca antrenament, nu am mai patit asa ceva niciodata si nici nu am mai auzit, pe unele le vedeam cum cad in apa dupa ce trage in ele si le duce apa, nu lua pe nici una, nici nu avea cum ca ele zburau doar peste apa... m-a enervat si intristat nespus atitudinea lui, dar pe aici poti face ori ce vrei niciodata nu am auzit sa fie vreun control ori ceva, e libertate totala.

Aceasta e Prigoarea ( merops apiaster ) ...

...si este una dintre cele mai frumoase pasari de la noi din tara, pina acum nu credeam sa existe pe lume asemenea barbari...( click pe poze pentru detalii ) Dupa ce s-a saturat de impuscat, s-a dus.. si noi ne-am continuat pescuitul, Zefi a mai prins citiva obleti dar eu nu am mai prins nimic, asa ca ne-am strins uneltele si am plecat catre casa ... aveam drum lung de strabatut... peste 3 km :(

pe terenul satului unde sint terenurile particulare au inceput sa vina porcii mistreti sa manince porumbul oamenilor, asa ca fiecare face de paza, fac si focuri si ca sa nu foloseasca lemne de acasa, au inceput sa taie ce le pica la mînă,

Acesta a fost un corcodus, mergeau copii din sat pina la el dupa corcoduse, toti vorbeau despre el, avea fructele mari si rosii, acum cineva la taiat, a pus pe foc trunchiul si a lasat crengile acolo aruncate, singurele probe a abominabilei crime. Focurile ardeau si acum si fermierii erau jos se cinsteau cu ţuica ...

... habar nu aveau ca ei sint mai periculosi pentru natura si mediu decit toti mistretii din lume la un loc.

Am intilnit si un copac frumos, imbracat intr-o planta urcatoare careia nu stiu cum ii zice, acesta inca nu e taiat dar stiu ca are clipele numarate, poate deja e taiat, si doar poza asta a mai ramas din el :(

Incet incet soarele a apus.... si noi eram tot pe drum, eram deja obositi tare, si pina acasa mai era mult... cind in sfirsit am ajuns pe strada mea, era ora 9 : 30 ...

...trecusera mai bine de 5 ore de atunci si eu inca vedeam in fata ochilor doar acele prigorii lovite de glont ce se dezintegrau in aer apoi cadeau pe apa si erau purtate la vale... si toate acestea..doar pentru distractia unui om bolnav. Aceasta a fost ultima mea partida de pescuit pe malul Muresului la Rapoltu Mare, de acum voi lasa sa mearga pe aici doar pe primarul Roman Octavian, si pe acolitii lui , el este omul care a distrus localitatea aceasta in totalitate, omul care a prefacut un loc idilic intr-o imensa groapa de gunoi, o sa-i pronunt numele cu mihnire de acum inainte si ma voi gindi la el cu tristete... ca si la nemernicul vinator de prigorii.

Etichete: pescuit, prigoarea 0 comentarii |

Invazia de cleni

Jurnal de pescar

Astazi mi-am luat prietena cu mine, 2 copii din vecini...si anume Razvan si Ciprian si am purces la pescuit...aci cind am ajuns era gol, nici tipenie de om, m-am panicat prima data, Doamneeeeee zic... o fi lovit gripa porcina tagma noastra a celor ce stam pe balta cind sotiile si prietenele nu-si vad capu de treburi ?...ori o fi fost controlu' ?...da controlu nu are cum sa fie ca ăla nu a călcat prin zona de cind ma ştiu eu a fi pescar..., da prietena mea ma lumină...cică e zi de lucru si pescarii sint duşi pe la servicii... asa ca mă instalai pe balta ca un Paşă de Ruşciuc, numai rahatul îmi mai lipsea si narghileaua, si cu mare avint patriotic dar si cu elan muncitoresc lansai prima data.... apoi incepui sa montez si lansetele copiilor care ma insoteau, prietena mea se departase bine de mine si era cu ochii pe pluta, intre timp am terminat si lansetele copiilor si eram pe pozitii.

Nu am avut timp sa zic nici rugaciunea menită de a-mi aduce pesti la cirlig, dar mai ales indepărtarea lor de colegi, si Razvan striga cît îl ţine gura...Am prins unu !!!..»îl intreb ce e..el zice ca e albitura...aci tot ce e peste mic e albitura si tot ce e mare e somn...asa ca il chem sa vad si eu minunea... cind colo o minunatie de pui de clean de vre-o 10- 12 cm. copii isi fac poze intre ei, apoi il iau din cirlig frumos si il eliberează...stabiliseră-m dinainte de a ajunge la balta conditiile.

Apoi prinde si prietena mea unul, in ambele cazuri au fost tot cleni, si tot de aceeasi dimensiune, in sfirsit dupa citeva minute prind si eu unul, identic cu ceilalti...apoi vad la malul apei cum marginea apei era plina de cleni, era diferenta foarte putina ca marime intre ei si toti aveau mult sub dimensiunea legala pentru a putea fi opriti...

Dupa citeva minute desi apa era plina de ei, pur si simplu au incetat sa mai manince, plutele erau nemiscate, prietena mea si copii au inceput sa-si pregateasca monturile pentru lansare la fundul apei cu buchet de rîme în speranta ca vor prinde marea captura, eu mi-am amintit ca intr-o revista primita de la prietenul meu Dragos, am vazut cum poti da la musca daca nu mai trage nimic la pluta...asa ca mi-am dat jos de pe varga mea de 6 metri primele 2 tronsoane, ( le-am abandonat definitiv, nu o sa le mai folosesc niciodata) lasind doar 4, in felul acesta am obtinut o varga usoara si sensibila, am pus un fir gros lung de 4 m, iar la capatul lui am prins un cirlig numarul 16 iar imediat dupa el o alică mică, (ce-a mai mica existentă)si in cirlig am pus o musca din cele ce misunau pe sandviş-ul meu cu brînză si salam, si am lansat usor firul pe apa, in locul unde pescuiam eu Muresul se despartea in doua, iar braţul care trecea prin dreptul meu era mult mai domol decit bratul principal, in momentul cind a atins musca apa a si ţîşnit un clean din apa şi a înhaţat-o, sint pescar de mulţi ani dar asa senzatie nu am simtit niciodata, copii cind au vazut cum merge de bine pescuitul la musca au inceput si ei sa-si meşterească lansetele pentru muscă, eu aveam practic doua servicii, prindeam muste cu sandviş-ul, apoi cleni cu muştele... printre ei din cind in cind mai prindeam si cite un oblete, muscareau si ei ceva de speriat,..apoi incet incet a inceput sa se însereze, nu am mai tinut cont numarul capturilor, am oprit fiecare cite 5 obleţi de căciulă si am venit acasă.

Tot drumul copii au vorbit doar despre pescuitul la muscă, ei nu au mai vazut asa ceva şi au crezut ca e inventat de mine, singurul inconvenient a fost ca uneori nu mai distingeam firul pe apa find prea subtire si transparent, dar il reperam imediat cind muşca cleanul, însă niciodată nu am vazut atîţia pui de clean pe Mureş cîţi am vazut şi prins astăzi, sper să ştie să se ascundă de cei ce în mod sigur nu-i vor elibera din cauză ca puţin le pasă lor de dimensiunile legale, dar a fost o partida de pescuit pe care nu o voi uita niciodata, o partida irepetabilă, cu siguranţă.

Etichete: cleni, muste 0 comentarii |

Prietenul la pescuit se cunoaste

Jurnal de pescar

Ne vedem rar, anul acesta doar de 2 ori, dar inainte de asta trecusera 2 ani si nu ne-am vazut deloc, vorbeam doar prin E-mail si atit, anul acesta a venit la mine sa ma invite la o partida de pescuit, afara batea vintul , si cum eu sufar de spondiloza cervicala nu am putut merge pe vint, ne-am inteles sa mergem alta data, aceasta data a venit mai repede decit ma asteptam, chiar in ultima Duminica dinaintea prohibitiei, pe la ora 9 dimineata Gelu a ajuns cu masina la mine la poarta, purta aceeasi sapca plina de insigne de pescuit pe care sint gelos de mult, si din care nu am reusit sa-i sterpelesc nici una, in masina era prietena lui, mi-a prezentat-o, era o tipa super, exact cum e acum la moda, purta o frizura emo, si avea puzderie de cercei infipti prin toate locurile, (cel putin prin cele care le puteam vedea), pregatisem de seara tot ce trebuie pentru pescuit, asa ca doar ne-am luat ustensilele, si am plecat spre Mures, pe la jumatatea drumului a trebuit sa abandonam masina deoarece un "Fermier " mare expert la arat, iesise cu plugul pe drumul care ducea printre holde spre Mures, si-l arase cam 100 m asa ca nici gind sa mai poti trece cu masina pe el,.. am lasat-o acolo si cu chiu cu vai Gelu a reusit sa mă scoata cu caruciorul de prin brazdele intarite de soare, dupa ce am ajuns din nou la drumul cel bun s-a dus si a adus si restul de bagaje care ramasesera la masina,

... in sfirsit pe la ora 11 am ajuns si noi la apa si am aruncat undita, Gelu a inceput sa despacheteze, apoi a montat gratarul, si in timp ce prietena lui se chinuia sa aprinda focul el a scos dintru-n rucsac o sticla tip pet de 2 litri de bere, si una de vin, pe care eu le priveam cu coada ochiului, ne stiind ce o sa faca cu ele, eu nu beau alcool si el stia asta, eu imi luasem 2 cutii de Bergenbier fara alcool si o punga de covrigi de Buzau, dar in timp ce eu cugetam..el desfacu dopul sticlei de bere si incepu sa bea din ea cu pofta, eu il intreb uimit daca a uitat ca a venit cu masina, el ma priveste zimbind si imi zice..

- Băi... eu am venit din Timisoara cu 2 kile de bere la bord ( şi se bate zimbind pe burta) si acu nu merg pîna la Deva ? (27 km).. Apoi lansa incarcatura de mamaliga cu un plumb greu care zbura aproape pina pe malul celalalt, si dupa lanseu puse varga jos pe iarba, si incepu sa pescuiasca cu ce-a de-a doua lanseta, lanseta la plută, prietena lui tocmai trecuse la curatat cartofii pt prajit, si intre timp tragea si ea cu pofta din tigara ce nu-i lipsea dintre degete decit foarte rar si din sticla de vin , pe care, atunci cind bea din ea o intorcea cu fundul in sus, in timp ce ochii ei luceau ca ochii pisicilor noaptea.. , in sfirsit am prins si eu primul oblete, l-am dezgatat din cirlig si l-am pus in galeata de linga mine, a inceput si el sa prinda, dupa ce a prins vre-o 4 obleti a venit rindul unui biban, era tare micut, dar era asa de energic incit m-a impresionat, l-a scos din cirlig si l-a pus in punga de plastic unde tinea el capturile, i-am zis ca poate e mai bine sa-i dea drumul sa mai creasca si il ia anul viitor acasa.... s-a uitat iar cu privirea aia la mine , privirea aia ce mi-o aruncase cind ii zisesem de bere, si imi zice..

- Mai..tu te-ai prostit de tot, pai daca l-am prins doar n-o sa-i dau drumu ce-s timpit ?..il duc acasa si-l dau la mîţă !...

Auzind una ca asta, incep sa fac pe avocatul pestilor, ii explic eu ce si cum sta treaba cu pescuitul ecologic... , dar aş sa se prinda de el ceva, intre timp ajunge sticla de bere aproape la jumate, si eu tremur tot la gindul cum o sa ajung eu acasa de acolo, daca Gelu cade lat de alcool la malu Muresului, eu am in galeata vre-o 5 obleti vii si 2 bibani soare de vre-o 5-10 cm. In acest timp cartofi se prajesc, si ceva carne, simt dupa miros, vederea nu am inspre "bucatarie" , asa ca desfac si eu o cutie de bere si o dau gata din 2-3 sorbituri, 20 de metri mai incolo domnisoara bucatareasa tocmai arunca in apa cojile de cartof impreuna cu pungile in care avea carnea, strig la ea ca trebuie sa le puna in plasa, si le duceam acasa, se uita la mine si zimbeste, apoi zice...

- Uite ce de pungi si sticle goale sint aici daca vrei iti umplu o plasa si e iei cu tine !...apoi incep sa rida amindoi... ma fac mic, mic si tac din gura, simt de deja am cam intins coarda.

Mincarea se termina si ne tragem inspre servetul asezat pe jos, evident cu scop de masa, cind primesc farfuria de unica folosintă, pe ea cartofi si costita prajita, cum nu consum carne de porc o dau mai la margine, si iau cartofi... acestia sarati de mama Doamne, ii spun politicos ca nu pot minca nici cartofii nici carnea din cauza ca sint sarati si carnea de porc, ma intelege.. da n-are ce face altele nesarate nu mai sint... uitasera ca eu maninc nesarat...Imi iau punga de covrigi si desfac ultima bere, covrigi cu bere sint superbuni, e ora 13 si ceva si eu nu mincasem nimic pina atunci,

Gelu goleste sticla de bere, si o arunca cu putere spre Mures... aceasta se rostogoleste usor si cade in apa, simt ca explodez de furie da ma abtin, maninc in continuare covrigi, el se aboneaza la vinul prietenei, e ametit si sint sigur ca nu va fi capabil sa ajunga asa cu masina acasa... imi fac in minte fel de fel de planuri, povestim.. Gelu are chef de vorba, povestim de trecut, povestim de fosta mea sotie, imi spune ca bine ca am scapat de ea... ( in realitate ea a scapat de mine :( ... ).. oricum era o panarama, zice Gelu... apoi imi spune cum i-a " tras-o" odata in timp ce era inca sotia mea... il privesc.. acu chiar l-as bate... Doamne..ce bataie i-as trage.. da tac si inghit.. in timp ce in mintea mea blestem si pe el si pe mine ca am plecat cu un asa om pe coclauri, imi vine sa pling de nervi...dar ma abtin cit pot.. Imi povesteste despre prietena lui, de fapt fusese prieten cu mama ei lucrau la aceeasi firma, ea era cu un an mai mare decit el. iar odata cind a mers la ea acasa i-a intilnit fiica si s-au indragostit imediat unul de altul... ea s-a mutat la el in citeva zile... el are 36 de ani ea 17 si se iubesc la nebunie, in timp ce-mi povesteste isi baga miinile pe la ea pe sub tricou, iar ea il saruta intruna.. ma simt in plus... mi-e rusine ma simt stinjenit...stau cu privirea in jos si ascult ce-i debiteaza mintea.. vorbeste porcos, si e normal.. e beat de-a binelea... si eu sint la dracu-n praznic, la 3 km de casă...

Ma indrept inspre lanseta ca si cum ar fi miscat ceva, doar sa scap de discutia penibila, cind vad in galeata un biban mort, il scot afara, iar pe ceilalti ii arunc cu apa cu tot in Mures, ei incep sa rida de mine dar ma fac ca nu-i mai vad, imi scot briceagul multifunctional din toc si curat pestele apoi il pun pe gratarul sub care mai pilpiau niste resturi de jar.. in timp ce Gelu arunca in apa farfuriile si furculitele de unica folosinta apoi isi scoate afara din apa varga pt fund si ma anunta ca o sa mearga putin mai in amonte sa vada daca nu va prinde acolo ceva, ridic doar mina in semn ca am inteles, si imi continu-i observatia bibanului pe gratar, in timp ce ei pleca tininduse de mina, el in mina libera cu lanseta si ea cu vinul... Imi asez bibanul prajit pe o felie de piine si-l maninc cu pofta, apoi imi string lanseta, imi bag in rucsac sculele si uneltele si-l astept sa vina sa plecam, categoric o sa fie ultima oara cind o sa mai vin la pescuit cu el, daca vom ajunge acasa cu bine in halul in care e... Si astept sa vina...si astept.. dupa o ora il strig... nimic nici un raspuns, apoi ii trimit un SMS... nimic nici la asta. de mers sa-l caut nici vorba, terenul nu-mi permitea sa inaintez decit 3-4 m in directia unde plecase el...Incep sa-i string si lui hainele rucsacul, golesc gratarul il impachetez, dar ei nici vorba sa apara,pe la ora 15 :30 ii trimit un SMS ca eu am plecat spre casa..si incet incet ma indrept catre sat...

... Drumul e tare rau si ma incomodeaza lanseta si rucsacul, dar totusi avansez..asta e important, dupa o ora am ajuns la partea de drum arata, iar dupa ea masina lor astepta cuminte, ma intorc si privesc sa vad daca nu se vad pe drum.. nici urma de oameni... incepe sa mi se faca frica, sint agorafobic, 14 ani al locuit intr-o camera 3X4 m, iar acum locul era imens..gol pina la linia orizontului, m-am tot gindit si pina la urma mi-a venit o idee, m-am apropiat de o brazda de pamint care era mai inalta mi-am asezat rucsacul pe ea apoi m-am asezat pe el, si incet incet inaintam..apoi trageam caruciorul, apoi rucsacul, si tot asa, cind am fost pe la jumate m-am uitat nu stiu cum inapoi si am vazut ca-mi uitasem lanseta in drum linga prima brazda... m-am intors dupa ea, intru-n ceas am traversat 100 de m. si am ajuns la masina si ei nicaieri, aici am asezat din nou rucsacul pe ce-a mai inalta brazda de pamint si de pe el am reusit sa urc in carucior si apoi am plecat catre casa fericit... pe la ora 10 seara ajunsesem pe strada mea, cind mai aveam 200 m pina acasa am auzit o piriitura si am simtit cum ma rastorn inspre dreapta... am reusit cu greu sa ma echilibrez si parcurg 2-3 m pina la un vecin care are la poarta o banca, aici m-am asezat si mai mult pipaind am vazut ca bara care imi sustinea caruciorul dedesupt se rupsese, era si normal tinind cont de drumul pe care am mers, am strigat la vecin, acesta a iesit afara, i-a dat cheile de la casa si el a mers si mi-a adus de acasa caruciorul de rezerva, la ora 23, eram acasa in patul meu, dupa asta o saptamina am avut febra musculara, apoi mi-a trecut, nu mi-a trecut insa dorinta de al bate pe Gelu, si asta i-am zis si lui a doua zi la telefon... a ris apoi mi-a povestit ce loc bun de caras a gasit si cum a luat la peste dupa peste pina noapte, grija mea nu a mai avut-o..doar ii scrisesem in sms ca plec acasa.

Etichete: cretin, nesimtit 0 comentarii |

Valentina mea din balta

Jurnal de pescar

Dupa ce am avut doua partide de pescuit complet nereuşite din cauza ca au avut loc in Ianuarie pe o vreme cîinoasa si pe Mureş in zona unde Muresul e mereu deranjat si modificat de cele 2 balastiere existente, am planificat indelung o partida pe una din baltile private din imediata vecinatate a orasului Deva, am stabilit cu vecinul meu ca ea sa aibe loc de Ziua Indragostitilor, si cred ca e normal ca in acea zi fiecare persoana sa fie aproape de marea lui dragoste, iar cum a noastra este pescuitul am hotarit sa mergem la pescuit. cu o zi inainte am pregatit mamaliga minune..a carei reteta a fost secreta..( pina acum ) Mamaliga conţine 3 parti faina de malai de casă, o parte faina de griu, o lingura de alune de pamint pisate, o lingurita de boia iute si 2 linguri pline de dulceaţă de capsuni, pe care o pun impreuna cu alunele si boia la urma apoi o rastorn pe un fund de lemn si cind e rece o tai de acasa bucatele si o tin intru-n prosop, in punga se inmoaie si nu mai are textura potrivita.

Din pacate chiar pe cind sa termin eu procesul tehnologic al Mamaligii afara a inceput sa fulguiasca usor..asta era un semn rau pt partida mea din ziua ce urma sa vina..dar nu m-am panicat prea tare, mi-am pregatit liniile pe scarite ca odata ajuns la balta doar sa le montez. si am adormit cu gindul la capturile de a doua zi...

Dimineata cind a sunat ceasul prima data am mers la fereastra sa vad cum e starea vremii...afara "drama" , zapada avea cam 30 cm, vecinul ma suna si imi spune ca ar fi bine sa nu mergem ca tot nu are rost pe asa vreme..dar eu protestez..apoi incep sa insist...sa implor...Si "raului" care e vecinul meu i se inmoaie inima pina la urma...

Asa ca ne luam valigetele, mamaliga, beţele, ceaiul cald in termos, plus o sticla de votca pentru cine o fi sa fie pe acolo si de care s-ar putea sa avem nevoie...( si sfatuiesc pe toata lumea sa procedeze la fel alcoolul fiind o rasplata acceptata imediat cu placere, imi aduc de aminte de o partida de pescuit pe Strei unde din cauza unei manevre gresite roata mea de la carucior mi s-a rupt si am ramas abandonat in marginea apei, insotit doar de o prietena care ma luase cu masina, si care nu prea avea cum sa ma ajute, mai incolo 3 tovarasi se uitau sa vada curiosi cum o sa ies din impas ...cind am scos sticla..imediat au sarit binevoitori si m-au transportat in siguranta pina la masina..iar acolo mi-au reparat si roata) luam si o patura groasa in caz ca mi-e frig la picioare...si gata plecam

Imediat dupa plecarea noastra a aparut soarele, si zapada a inceput sa se topeasca, cind am ajuns la balta era chiar o zi primavaratica iar pe balta mai erau deja 4 colegi care isi luasera in primire locurile. am platit taxa pt pescuit si am mers apoi sa ne alegem locul..

Unul dintre ei ce era mai aproape de mine mi-a spus ca a venit degeaba, si in consecinta si eu...pentru el era a 3 zi in care ingheta pe malul baltii si nici o captura nu se agatase in cirligul lui, nu doar din cauza ca nu ar fi peste..ci mai mult din cauza de frig si din cauza ca sint bine hraniti, ce-i prinsi de el avind capul foarte mic in comparatie cu trupul gros si butucanos..asta m-a demoralizat un pic...si cind mi-am scos si mamaliga si am inceput sa nadesc locul cu ea au inceput sa rida de-a binelea, apoi mi-am scos din valigeta conserva cu porumb dulce pt pus in cirlig ..din pacate am constatat ca nu luase-m nici unul ceva cu care sa o putem taia... am stat un pic si am cugetat, apoi am rugat pe vecinul sa mearga sa intrebe colegii care aveau un cutit ceva cu care sa deschid si eu conserva, a mers dar nu a avut nimeni... iar eu, ca niciodata pina atunci nadise-m cu toata mamaliga fara sa-mi las si pt cirlig...am apelat la asul din mineca...am scos sticla si l-am imbiat pe vecinul meu sa traga o dusca pt incalzire...a venit imediat, apoi si prietenul lui care pescuia 10 m mai incolo..apoi s-a dus pina la raniţa ce o avea agatata intr-o salcie pe mal si a gasit în ea un briceag "Elveţian" produs in China (briceag care nici el nu stia cum de era acolo cind de fapt fusese sigur ca-l lasase acasa) cu care dupa indelungi cazne am ajuns la boabele dulci din conserva... Am pus boaba in cirlig nr 12 si am lansat... si apoi am asteptat..si am asteptat...apoi am mai nadit si cu jumate din conserva de porumb, intre timp vecinii mei de balta spuneau bancuri, rideau... intre timp s-a golit si sticla... doar nenea paznicul baltii era concentrat pe pluta mea si misca din picioarele inghetate....Imi era de-a dreptul rusine ca ma laudase-m atit cu mamaliga si cu capturile ce vor veni si acu nimic..nimic, singura mingiiere era ca nu prinsese nimeni nimic nu doar eu... si pe cind sa abandonez si sa plecam catre casa, (trecusera 4 ore si eram inghetat ) nenea paznicul striga la mine disperat....

- Trage..trage !!! uite ti-a disparut pluta !!

Eu contrez mai mult din instinct...uitindu-ma la el nu la pluta, si apoi mulinez usor.. drilul e aproape zero..pestele nu opune rezistenta mai nimic,

- E amortit de frig ! gindesc eu in gura mare..

- Ori e pestoaica si e indragostita ! zice in gluma vecinul meu de balta.

intre timp pestele ajunge la mal si-l putem vedea, era un ciortan cam la 1 kg

( nu am cintar ) si nu vreau sa ma laud...

Vecinul meu se apleaca la marginea baltii si il ia frumos.. ii desfacem cirligul cu grija. apoi incepe sedinta foto isi face vecinul poza cu el...apoi imi fac si eu , simt cum imi ingheata degetele pe el si mi-a frica sa nu-l scap..dar sint mindru, nu mersesem degeaba pe balta, colegii de "suferinta" vin toti incet, incet sa-l vada..isi dau cu parerea despre el, despre culoare..etc... eu tot un zimbet de fericire.

Dupa sedinta foto facuta cu un celular de 2 bani rog pe colegul de balta sa-l elibereze acesta il lasa usor in apa. iar dupa o secunda miscind din coada cu putere se duce spre adinc.... imi lasase doar amintireu primei partide de pescuit frumoase din anul acesta... in timp ce imi stringeam uneltele de pe mal..vecini de balta isi disputau locul unde nadisem eu..le-am lasat restul de conserva de porumb..si am revenit acasa fericit.....Valentina mea din lumea apelor venise la intilnirea cu mine !

Etichete: balta, pescuit 0 comentarii |

Pescuit in zori

Jurnal de pescar